ðåôåðàò, ðåôåðàòû ñêà÷àòü
 

Principala cauza a handicapului


Principala cauza a handicapului

Principala cauza a handicapului dup? accidente vasculare cerebrale, în

majoritatea cazurilor o constituie hemiplegia. Aceasta necesit? un accent

deosebit asupra m?surilor de recuperare neuromotorie. Termenul “recuperare”

sau “reabilitare” expune complexitatea eforturilor în domenii medicale,

fizice, psihologice, pedagogice, sociale, profesionale care au drept scop

evitarea invalidiz?rii bolnavului ?i reîntoarcerea lui la un mod de via??

normal. Se cunosc trei nivele ale reabilit?rii, atingerea c?rora au loc

prin diferite mecanisme.

I nivel. Restabilirea

Scopul acesteia este de a atinge acela? efect a sistemei, în acea?

componen??, care puteau fi temporar dezorganiza?i sub influen?a diferitor

factori.

Restabilirea are loc atunci cînd nu au murit to?i neuronii, iar focarul

const? din elemente intacte. Inhibi?ia de protec?ie fiind o m?sur?

fiziologic? uneori cap?t? caracter patologic, durînd timp îndelungat ?i

f?cînd imposibile restabilirea func?iilor. Deaceea uneori o hemiplegie

poate dura mult timp, leziunea neuronal? fiind minimal?. M?surile medicale

trebuie întreprinse anume la acest nivel, pentru a dezinhiba elementele

nervoase ?i stimularea lor ?i aceasta se poate ob?ine prin aplicarea

gimnasticii curative, masajului, fizioprocedurilor.

Acest nivel se ob?ine în primele 6 luni dup? accidentul vasculr cerebral.

II nivel. Compensa?ia

La alterarea unei func?ii a sistemului, func?ia structurii lezate o

îndepline?te alta ce nu a fost traumatizat?.

Scoar?a cerebral? reac?ioneaz? orice modific?ri dintre organism ?i mediul

extern. La analiza impulsurilor noi ce vin în cortex dup? lezarea

analizatorului motor, în ea se formeaz? noi centre responsabili de

indeplinirea func?iei.

Mecanismul ce permite s? atingem nivelul compensa?iei îl prezint?

reorganizarea compensatorie, includerea în îndeplinirea func?iilor

sistemelor cerebrale care înainte nu le îndeplineau. Dar la acest nivel nu

se atinge o restabilire complet? a func?iilor, mi?c?rile sînt schimbate, cu

defect.

III nivel. Readapterea, adaptarea c?tre defect.

În prezen?a unui defect evident, cu leziune neuronal? masiv? lipse?te

posibilitatea compens?rii din cauza afect?rii difuze a cortexului. La

pacient gradul handicapului va fi evident ?i persistent.

Scopul acestui nivel va fi de a înv??a bolnavul c?tre auto deservire.

Se cunosc dou? tipuri de reabilitare:

1. sta?ionar?

2. de ambulator

Etapa de sta?ionar prevede acordarea paturilor pentru reabilitarea în

sec?iile de neurologie, formarea unei sec?ii de reabilitarea pentru

tratarea bolnavilor în perioada subacut?, sta?ionare de reabilitare de zi.

În ultimi ani în toate ??rile este tendin?a de a mic?ora durata

reabilit?rii în sta?ionar ?i a o transfera la etapa de ambulator. Cea mai

fregvent? form? de organizare a procesului de reabilitare este cea de

brigad?. Speciali?tii de baz? a brig?zii sînt:

1. cinetoterapeuticul

2. fizioterapeuticul

3. psiholog medical

4. psihoterapiutul

5. lucr?tor al sferei sociale

6. logoped

7. neuropsiholog

8. lucr?tor în sfera muncii.

În fruntea brig?zii se afl? neurologul cea trecut specializarea în

reabilitarea medical?.

M?surile de baz? a reabilit?rii sînt:

1. Cinetoterapia

2. Psihoterapia

3. Restabilirea func?iilor corticale superioare

4. Terapia prin munc?

5. Tratamentul medicamentos

6. Fizioterapia

Perioada acut?, durata ei, este determinat? regresul procesului de

dislocare ?i edem cerebral. În ictus hemoragic durata 1,5 – 6 s?pt. În

ictus iscemic 1 –4 s?pt.

În aceasta perioad? se întreprind m?suri pentru a salva via?a pacientului

?i a stabiliza func?iile vitale.

M?surile de recuperare se încep cît mai precoce, dar dup? stabilizarea

bolnavului. Reabilitarea pasiv? ce include cinetoterapia, masajul,

gimnastica pasiv?, respiratorie se începe din primele zile.

Reabilitarea activ? este strict individual? ?i depinde de caracterul

infarctului.

Reabilitarea pasiv?

Cinetoterapia - se îndepline?te sub form? de gimnastic? curativ?,

elementele c?reia sînt:

1. pozi?iile anumite

2. mi?c?rile pasive

3. gimnastica respiratorie

4. privirea fixat? ?i motilitatea ocular?

5. masajul

Trebuia de ?inut cont de cre?terea treptat? a activit??ilor ?i

preîntîmpinarea oboselii.

Tratarea prin pozi?ii de gimnastica pasiv? se începe în:

. ictus ischemic – la 2-4 zi

. ictus hemoragic – la 6-8 zi în condi?ii de hemodinamic? stabil?

(cifrele TA- lucr?toare, FR- 18-19`, pulsul ritmic.)

I.Tratarea prin pozi?ie

Dezvoltarea contracturii hemiplegice cu poza Vernike-Man apare la aflarea

îndelungat? a membrilor paretice într-o pozi?ie – aferenta?ia permanent? de

la mu?chi duc la formarea în SNC a unor focare sta?ionare de excita?ie.

Exist? diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea

apari?iei contracturilor.

Schema I (dup? Tcaceva)

Alterarea periodic? a pozi?iei membrelor în pozi?ia bolnavului pe spate

?i pe o parte.

Pozi?ia pe spate (des. 1-4) invers? pozi?iei Vernike-Man. Mîna paretic?

se aranjeaz? pe o pernu?? ca toat? mîna ?i centura scapular? s? ie la un

nivel pe suprafa?a orizontal?. Apoi mîna se aduce lateral pîn? la un unghi

de 90 º (la dureri se face lent), se îndreapt? ?i se supineaz?. Mîna

întins? s? fixeaz? cu langeta, iar pe um?r se pune un s?cule? cu n?sip.

Picorul paretic se flecteaz? în articula?ia genunchiului sub un unghi de 15-

20º ( se pune un rulon sub genunchi), planta s? flexeaz? sub un unghi de

90º ?i se men?ine a?a fixat? de pat.

Pozi?ia pe partea s?n?toas?.(des.4.2.)

Membrele paretice ocup? o pozi?ie flectat?.

Mîna se flecteaz? în articula?ia um?rului ?i cotului, se pun pe o pernu??,

piciorul se flexeaz? în articula?ia coxofemural?, genunchiului ?i

talocrural?, se aranjeaz? pe alt? pern?. Dac? tonusul muscular nu s-a

m?rit, pozi?ia pe spate ?i pe o parte se altereaz? la fiecare 1,5-2 ore,

iar pe partea s?n?toas? 30-50 min.

Schema II(dup? J. Vontighem 19919)

Alterarea pozi?iilor pe spate, partea s?n?toas? ?i partea bolnav?.

I. Pozi?ia pe spat (des. 4.3.)

Capul pe pern?, gîtul flectat, umerii se sus?in cu perna. Mîna paretic? se

aranjeaz? pe pern? la distan?? de la corp, îndreptat? în articula?ia

cotului ?i mîinei, degetele întinse. Coapsa paretic? este în extensie ?i

pus? pe pern?.

II. Pozi?ia pe partea paretic? (des. 4.4.)

Capul se stabilizeaz? în pozi?ia comod?, trunchiul pu?in întors ?i se

men?ine din spate ?i picioare cu perne.

Coapsa piciorului paretic se aranjeaz? în extensie, articula?ia

genunchiului în flexie u?oar?. Mîna paretic? s? întinde pe pern?. Mîna

s?n?toas? se aranjeaz? pe pern? sau pe corp. Piciorul s?n?tos – pozi?ie pe

pern? u?or flectat în articula?ia genunchiului ?i cocsofemoral?.

III Pozi?ie pe partea s?n?toas? (des. 4.5.)

Capul ocup? o pozi?ie pe o linie cu trunchiul, trunchiul u?or flectat

anterior. Mîna paretic? se aranjeaz? pe pern?, flectat? în articula?ie

um?rului sub un unghi de 90º ?i întins?.

Piciorul paretic u?or flectat în articula?ia coxofemoral? ?i artiula?ia

genunchiului, gamba ?i planta sînt plasate pe pern?.

Mîn? s?n?toas? ocup? o pozi?ia comod?. Piciorul s?n?tos se aranjeaz? în

extensia articula?iei genunchiului ?i articula?ia coxofemoral?. La tratarea

prin pozi?ie se va ?ine cont ca mîna ?i articula?ia um?rului membrului

paretic s? se afle la acela?i nivel pentru a ivita extensia capsulei

articulare. A?a o extensia apare destul de fregvent ?i este înso?it? de

apari?ia durerilor.

II.Mi?c?rile pasive.

Amelioreaz? circula?ia în membrele paretice, contribue la sc?derea

tonusului muscular, precum ?i stimuleaz? apari?ia mi?c?rilor active

datorit? influien?ei reflectorii a impulsa?iei aferente ce apare în mu?chii

?i articula?iile membrelor paralizate.

Pentru a diminua hipertonusul muscular ?i preîntîmpinarea apari?iei

schineziilor musculare pasive se încep din articula?iile mari a membrelor

treptat trecînd la cele mici.

Mi?c?rile pasive se fac atît pe partea bolnav? cît ?i pe cea s?n?toas? cu

un temp lent (tempul rapid m?re?te tonusul muscular). Pentru acasta

metodistul cu o mîn? apuc? extremitatea mai sus de articula?ie, cu alta mai

jos, f?cînd apoi mi?c?ri în aceasta articula?ie într-un volum cît mai

deplin.

În fiecare articula?ie se fac 5-10 mi?c?ri. Mi?c?rile pasive se asociaz?

cu gimnastica respiratorie ?i înv??area bolnavului în relaxarea activ? a

mu?chilor.

În efectuarea mi?c?rilor pasive în articula?ia um?rului nu se recomand?

abducerea ?i flexia brusc? a mîinii paretice în articula?ia um?rului pentru

a preîntîmpina traumatizarea ?esuturilor periarticulare.

Pentru a preîntîmpina extinderea capsulei articula?iei um?rului se

întrebui?eaz? procediul “de în?urubare” a capului humeral în fosa

articular? metodistul cu minele treimile inferioare a gambelor flectate în

articula?iile genunchiului ?i efectuiaz? alterînd flexia ?i extensia în

articula?ia genunchilor ?i coxofemurale cu alunecarea concomitent? a

plantelor pe pat.

La efectuarea mi?c?rilor pasive un rol se acord? apari?iei sinchineziilor

în membrele paretice. La efectuarea mi?c?rilor în membrul inferior cu scop

de a preîntîmpina apari?ia sinchineziilor în mîna paretic? bolnavul

înclea?t? degetele mîinilor “în lac?t”, sau apuc? cu palmele articula?iile

cotului.

În timpul cînd metodistul face mi?c?ri pasivi în piciorul paretic,

bolnavul cu mîna s?n?toas? face mi?c?ri cu mîna paretic? opuse celor

sinchinezice.

Pentru preîntîmpinarea sinchineziilor în picior la efectuarea mi?c?rilor

în membrele superioare picioarelor paretic poate fi fixat cu o langet?.

Ø MASAJUL

Mi?c?rile active

În lipsa contraindica?iilor se încep:

ictus hemoragic –la 15-20 zi

ictus ischemic-la 7-10 zi de boal?.

Cerin?a de baz? –dezolarea strict? a sarcinii ?i cre?terea ei treptat?.

Se desting exerci?ii cu caracter static în care are loc contrac?ia tonic?

a mu?chilor ?i exerci?ii cu caracter dinamic-înso?it de efectuare

mi?c?rilor. În pareze severe gimnastica activ? se începe cu exerci?ii cu

caracter static ca fiind mai u?oare. Aceste exerci?ii, constau în

men?inerea segmentelor membrelor în pozi?ia dat?.(de cinetoterapeut) .În

tabelul 4.1 sînt ar?tate unele exerci?ii de a?a caracter.

Exerci?iile cu caractre dinamic se efectuiaz? în primul rînd pentru

mu?chii tonusul c?rora deobicei nu se m?re?te: m. abductor a um?rului,

supinatori, extensorii bra?ului, mîinii, degetelor, m. abductori ai

coapsei, flex?rii gambei ?i plantei piciorului.

În pareze profunde se începe cu exerci?ii ideomotorii (bolnavul la

început trebuie s?-?i imagineze singur exerci?iile date, iar apoi s?-le

efectuieze, comentîndu-le verbal) ?i exerci?ii în condi?ii necomplicate.

Aceste condi?ii constau în înl?turarea for?ei de greutate, ?i for?ei de

frecare ce complic? efectuarea exerci?iilor. Pentru aceasta mi?c?rile se

fac pe o suprafa?? orizontal?, neted?, cu ajutorul metodistului care

men?ine segmentele membrelor mai jos sau mai sus de articula?ia în mi?care.

O importan?? se acord? mi?c?rilor izolate în articula?ii. Petru aceasta

se folose?te procedeul de opunere mi?c?rii active, ce permite metodistului

de a regula cu sarcina în diferite grupe de mu?chi. Trebuie de urm?rit

respira?ia (nu se permite re?inerea respira?iei), extinderea m. hipertonici

la inspira?ie. Se efectuiaz? toate mi?c?rile posibile petru aceast?

articula?ie cu un temp lent. La baza form?rii deprinderilor motorii st?

formarea unor leg?turi între diferi?i analizatori corticali, atunci la

gimnastic? curativ? se folosesc diferite forme de aferenta?ii (stimula?ia

proprio- ?i exteroreceptorilor).

Spre sfîr?itul perioadei acute a bolii se complic? ?i caracterul

mi?c?rilor active, fregven?a repet?rii lor, se încep exerci?ii ?i pentru

trunchi (întoarceri ?i înclin?ri laterale, flexie, extensie.)

Începînd cu a 8-10 zi în ictus ischemic ?i de la 3-4 s?ot. în ictus

hemoragic dac? permite starea general? a bolnavului ?i hemodinamic?,

bolnavul se înva?? a ?ede. La început bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durat?

de 3-5 min. i se d? o pozi?ie semi?ezînd? sub un ungi de 30º. În decurs de

cîteva zile sub controlul pulsului se m?re?te unghiul ?i durata.

Accelerarea pulsului la schimbarea pozi?iei nu trebuie s? dep??easc? 20

b./min.,la apari?ia unei tahicardii evidente se mic?oreaz? unghiul de

a?ezare ?i durata procesului.

Peste 6 zile unghil de ridicare se m?re?te pîn? la 90º, iar durata -

pîn? la 15 min. apoi se înva?? a?ezarea cu picioarele coborîte (mîna

paretic? se fixeaz? pentru a preîntîmpina extinderea capsulei articulare a

um?rului.

În timpul a?ez?rii piciorului s?n?tos periodic se aranjeaz? pe cel bolnav

pentru a repartiza masa corpului pe partea paretic?.

Se trece la pozi?ia în picioare lîng? pat pe ambele picioare ?i alterînd

un picior cu altul (fixînd articula?ia genunchiului pe partea paretic? cu

ajutorul langetei),mersul pe loc, apoi pe mersul prin salon, coridor cu

ajutorul metodistului, iar pe m?sura îmbun?t??irii mersului – cu ajutorul

cîrjelor.

Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care const?

în flexia concomitent? a piciorului în articula?ia flexo-femural? ,

genunchiului , taloclural?. Ultima etap? este mersul pe sc?ri . mîna

paretic? s? fie fixat?. M?surile metodice pentru îngrijirea bolnavilor cu

hemiparez? sînt date (tab.4.3).

MASAJ (III punct al reabilit?rii pasive )

Masajul în lipsa contraindica?iilor se începe la acela?i termen dup?

ictus, în ictus ischemic – la 2-4 zi de boal?

ictus hemoragic – la 6-8 zi de boal?.

Masajul se face în pozi?ia bolnavului culcat pe spate ?i partea

s?n?toas?, zilnic, începînd cu durata de 10 min. ?i treptat m?rim durat?

pîn? la 20 min. Masajul mu?chilor poate influen?a la starea tonusului

muscular: în pareze spastice excitarea energic? a ?esuturilor duce la

cre?terea spasticit??ii. M?rirea spasticit??ii poate fi cauzate ?i de

tempul mi?c?rilor masante (semnul lent scade tonusul muscular).

Deoarece în hemiplegie este o hipertonie selective, masajul tot trebuie

s? fie selectiv.

La efectuarea masajului pentru mu?chii hipertonici se face netezirea,

frecarea circular? ?i vibra?ia neîntrerupt?. La masarea mu?chilor

antagoni?ti se folose?te netezirea, frecare ?i vibra?ia întrerupt?.

Masajul se începe de la segmentele proximale ?i continue spre cele

distale a membrelor. Se atrage aten?ie mas?rii m. pectoral mare cu tonus

m?rit, se face netezire lent?, ?i m. deltoid – cu tonus sc?zut (se face

masaj stimulant).

Masajul se face timp îndelungat, la un curs 30-40 de proceduri. Durat?

m?surilor de reabilitare în sta?ionar nu dureaz? mai mult de 1,5-2 luni.

Ulterior bolnavul se transfer? la centre de reabilitare ambulatorii.

Tabelul 4.1.

Exerci?ii pentru contrac?ia static? a mu?chilor membrelor

|¹ |Exerci?iul |Pozi?ia ini?ial? ?i metodica de |

| | |afectuare |

|1 |Contrac?ie static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?: |

| |mu?chilor extensor a |pe spate, um?rul paralel |

| |mîinii ( des. 4.7.) |trunchiului, antebra?ul flexat sub |

| | |< 90 º dup? pozi?ie vertical?. |

| | |Metodistul sus?ine antebra?ul |

| | |bolnavului, bolnavul efectueaz? |

| | |contrac?ia static? a mu?chilor |

| | |extensori ai mîinii |

|2 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe|

| |mu?chilor flexori a |spate, um?rul paralel trunchiului, |

| |bra?ului (des. 4.8) |antebra?ul flexat sub < 90 º ?i |

| | |dup? pozi?ie vertical?. Metodistul |

| | |sus?ine antebra?ul în aceast? |

| | |pozi?ie ?inînd bolnavul de mîn?, |

| | |bolnavul f?cînd contrac?ia static? |

| | |a mu?chilor flexori a antebra?ului.|

|3 |Contrac?ia statica a |Culcat pe o suprafa?? orizontal? pe|

| |mu?chilor flexori a |spate. Mîna în extensie în |

| |antebra?ului (des. 4.9) |articula?ia cotului la un < 180 º |

| | |se ridic? în sus . Metodistul |

| | |?inîndu-se de um?rul bolnavului |

| | |?ine mîna în pozi?ie vertical?, |

| | |bolnavul încercînd contrac?ia |

| | |static? a mu?chilor extensori ai |

| | |antebra?ului. |

|4 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?, |

| |mu?chilor flexori |mîinile de-a lungul corpului, |

| |dorsali ai plantei (des.|piciorul s?n?tos flectat în |

| |4.10) |articula?ie genunchiului ?i se |

| | |sprijin? cu planta pe pat, membrul |

| | |paretic se aranjeaz? pe cea |

| | |s?n?toas? gamba se a?eaz? pe o |

| | |suprafa?? orizontal?. Bolnavul face|

| | |contrac?ii statice a mu?chilor |

| | |flexori dorsali ai plantei. |

|5 |Contrac?ia static? a |Culcat pe spate pe o suprafa?? |

| |mu?chilor extensori ai |orizontal?, mîinele de-a lungul |

| |gambei (des. 4.1) |corpului, piciorul s?n?tos flectat |

| | |în articula?ia genunchiului ?i |

| | |sprijinit planta de pat, piciorul |

| | |paretic se aranjeaz? pe cel |

| | |s?n?tos, apoi gamba piciorului |

| | |paretic se extinde în articula?ia |

| | |genunchiului sub < 180 º, ?i se |

| | |sus?ine de metodist. Bolnavul |

| | |men?ine gamba în pozi?ia dat? – |

| | |vertical. |

|6 |Contrac?ia static? a |Culcat pe burt?, flexat? în |

| |mu?chilor flexori ai |articula?ia genunchiului sub < 90 |

| |gambei (des. 4.2) |º, gamba pozi?ionat? în pozi?ie |

| | |vertical? ?i sus?inut? de metodist.|

| | |Bolnavul se st?ruie s? men?in? |

| | |gamba în pozi?ie vertical?. |

|7 |Contrac?ia static? a |Culcat pe o suprafa?? orizontal?, |

| |mu?chilor flexori ai |pe spate, piciorul paretic flexat |

| |coapsei (des.4.13) |sub < drept în articula?ia |

| | |coxo-femural? ?i articula?ia |

| | |genunchiului, gamba sus?inut? de |

| | |metodist. Bolnavul sus?ine coapsa |

| | |în pozi?ie orizontal? dat?. |

Metodica îngrijirii bolnavului cu hemiparez?.

Tabelul 4.2.

|Trecerea bolnavului pe |Metodica îndeplinirii |

|pat (des. 4.16) |Bolnavul culcat pe spate, picioarele |

| |flexate în articula?iile genunchilor ?i |

| |sprijinindu-se pe plante. Ajutorul r?dic?|

| |bazinul bolnavului ?i îl trage într-o |

| |parte, apoi cu ajutorul pernei se trec ?i|

| |umerii bolnavului. |

|Trecerea bolnavului |Pasiv: piciorul paretic flexat în |

|peste partea s?n?toas? |articula?ie genunchiului, mîinile |

|(des. 4.17) |bolnavului împreun?. La rostogolire |

| |bolnavul se sus?ine de um?r ?i coaps?. |

| |Activ: bolnavul ?ine mîinile unite |

| |împreun?, trece piciorul paretic peste |

| |cel s?n?tos, începînd de la coaps?. |

|Trecerea peste partea |Ajutorul sus?ine um?rul ?i genunchiul de |

|paretic?. |partea paretic?, bolnavul trece mîna |

| |s?n?toas? ?i piciorul pe partea cealalt?.|

|Trecerea din pozi?ia |Pasiv: bolnavul în pozi?ie cu picioarele |

|culcat? în pozi?ia |flectate se rostogole?te peste partea |

|?ezînd?. (des. 4.19) |paretic?, la trecerea în pozi?ia ?ezînd? |

| |bolnavul se sus?ine de marginea patului. |

| |Activ: bolnavul culcat pe partea |

| |paretic?. Pentru ca s? se a?eze, se |

| |sprijin? de marginea patului cu mîna |

| |s?n?toas?, ajutorul sus?ine coapsa |

| |pacientului ?i îndreapt? um?rul din |

| |partea s?n?toas? în sus. |

|Scularea din pozi?ie |În fa?a bolnavului se aranjeaz? o |

|?ezînd? (des. 4. 20) |taburet?. Pacientul întinde mîna paretic?|

| |înainte, sus?inînd-o cu mîna s?n?toas?, |

| |se apleac? înainte a?a ca capul s? fie |

| |înaintea picioarelor ?i se ridic?. |

| |Ajutorul st? din partea hemiparezei |

| |sus?inînd bolnavul, iar mîna ajutorului |

| |s? fie aranjat? în regiunea articula?iei |

| |coxo-femurale s?n?toase, cealalt? mîn? – |

| |pe genunchiul piciorului paretic. |

|Trecerea de pe scaun pe|Pasiv: ajutorul st? în fa?a bolnavului, |

|pat sau de pe pat pe |apuc? bolnavul de umeri, sus?inînd mîna |

|scaun (des. 4.21) |paretic? întins? între um?rul ?u |

| |trunchiul s?u, genunchiul piciorului |

| |paretic este cuprins între genunchiul |

| |ajutorului. Greutatea bolnavului se trece|

| |pe t?lpi, apoi ajutorul îndreapt? umerii |

| |bolnavului înainte ?i în jos, ajutînd la |

| |aceea ca t?lpile bolnavului s? se |

| |desparte de podea. Apoi se trece ?i |

| |trunchiul bolnavului. |

| |Activ: bolnavul las? picioarele pe podea,|

| |t?lpile se afl? pe o linie vertical? cu |

| |genunchii, mîinele în lac?t întinse |

| |înainte. T?lpile se desprind de podea, |

| |iar în greutatea corpului se trece |

| |înainte, bolnavul se deplaseaz? spre |

| |scaun sau pat. Ajutorul sus?ine bolnavul |

| |de coapse ?i coordoneaz? mi?c?rile, |

| |redîndule plasticitate. Pentru a u?ura |

| |anteflexia bolnavului în fa?a lui se |

| |aranjeaz? un scaun, de care pacientul se |

| |poate sprijini în timpul scul?rii. |

|Mersul în pozi?ie |Pasiv: masa corpului bolnavului se trece |

|?ezînd? (des. 4.22) |lent dintr-o parte în alta, schimbînd |

| |concomitent ?i t?lpile. Mîinele sînt |

| |fixate în lac?t ?i întinse înainte. |

| |Activ: bolnavul desinest?t?tor |

| |îndepline?te mi?c?rile susnumite, mîinele|

| |întinse înainte. |

|Mersul (des. 4.23) |Ajutorul st? în fa?a bolnavului. Mîna |

| |paretic? se aranjeaz? pe um?rul |

| |ajutorului. Ajutorul sus?ine mîna |

| |paretic?, trecînd mîna sa sub um?rul |

| |bolnavului. Cealalt? mîna ajutorului se |

| |aranjeaz? pe bazinul pacientului ?i ajut?|

| |la mers. Ajutorul se poate aranja ?i din |

| |partea hemiparezei ?i sus?ine um?rul ?i |

| |palma mîini paretice. |

Restabilirea deprinderilor uzuale la bolnavii dup? ichtus.

Tabelul 4.3.

|Deprinderea |Metodic? |

|Dezbr?carea (des. 4.24)|Bolnavul: urm?re?te dup? men?inerea |

| |echilibrului; mîna paretic? se men?ine |

| |între genunchi în a?a mod ca s? suprim?m |

| |sinchineziile patologice: cu ajutorul |

| |mîinii s?n?toase trage gulerul c?ma?ei |

| |peste cap; scoate mîna s?n?toas? din |

| |mînic? strîns? cu mîna care se afl? pe |

| |geninchi, cu mîna s?n?toas? scoate haina |

| |de pe mîna paretic?. Metodistul urm?re?te|

| |echilibrul pacientului, men?ine mîna |

| |paretic? întins?; ajut? suprimarea |

| |sinchineziilor în mîna paretic?. |

|Îmbr?carea pantalonilor|Bolnavul ocup? o pozi?ie “picior peste |

|(des. 4.25) |picior”, îmbrac? pantalonii pe piciorul |

| |paretic cu ajutorul mînii s?n?toase; |

| |aranjeaz? piciorul paretic pe podea |

| |astfel ca degetele piciorului s? fie pe o|

| |linie vertical? cu genunchiul; piciorul |

| |s?n?tos îl îmbrac? în pantalon. Înainte |

| |de a?i trage pantalonii bolnavul trebuie |

| |s? se asigure c? î?i men?ine echilibru în|

| |picioare. Pentru a fi mai sigur se poate |

| |sprijini de mas?. |

| |Metodistul: îndreapt? mîna bolnavului în |

| |timpul primei faze de îmbr?care; |

| |controleaz? trecerea greut??ii corpului |

| |pe piciorul paretic; ajut? la fixarea |

| |genunchiului piciorului paretic în timpul|

| |fazei a doua de îmbr?care. |

|Îmbr?carea maioului |Bolnavul: aranjeaz? maioul pe coapsa |

|(des. 4.26) |piciorului s?n?tos cu t?itura mare în |

| |jos, mîna paretica fiind strîns? între |

| |genunchi pentru preîntîmpinarea |

| |sinchineziilor patologice, cu ajutorul |

| |mîinii s?n?toase îmbrac? maioul peste |

| |cap. La îmbr?carea maioului peste cap |

| |corpul r?mîne u?or flectat, apoi bolnavul|

| |se îndreapt? ?i – ?i aranjeaz? maioul. |

| |Metodistul: îndreapt? mîna paretic? în |

| |mînec?; ajut? la îmbr?carea maioului |

| |peste cap. |

|Îmbr?carea c?ma?ei |Bolnavul: se a?eaz? a?a ca pentru |

|(des. 4.27) |îmbr?carea maioului; aranjeaz? c?ma?a pe |

| |genunchiul piciorului paretic cu gulerul |

| |în jos; mîna paretic? se strînge între |

| |genunchi pentru preîntîmpinarea |

| |sinchineziei; aranjeaz? mîneca pentru |

| |m?na paretic? între genunchi; cu m?na |

| |s?n?toas? trage m?neca pe m?na paretic? |

| |pîn? la nivelul um?rului; se apuc? c?ma?a|

| |?i se îmbrac? mîna s?n?toas?. |

| |Metodist: îndreapt? mîna paretic? în |

| |mîneca hainei. |

|Înc?l?area |Bolnavul: ocup? pozi?ia ini?ial?, ar?tat?|

|înc?l??mintei ?i |pe desen, desface ciorapu cu degetul |

|ciorapilor. (des. 4.28)|mare, indicator ?i mediu, încal?? |

| |ciorapul. Încal?? înc?l??mintea pe |

| |degete, pune talpa cu piciorul pe podea |

| |?i încal?? piciorul. |

| |Metodistul: la necesitate corecteaz? |

| |pozi?ia înc?l??mintei la prima etap?; |

| |exercit? presiune pe genunchiul paretic |

| |la etapa a doua. |

|Cur??irea din?ilor, |Bolnavul: se convinge în stabilitatea sa;|

|piept?narea, |dup? m?sura posibilit??ilor îndepline?te |

|b?rbieritul, ?i |procedurile corespunz?toare cu ambele |

|machiajul (des. 4.29) |mîini. |

| |Metodistul: ajut? bolnavului la |

| |men?inerea echilibrului, îi ajut? la |

| |men?inerea mîinii paretice. Sînt necesare|

| |pauze scurte pentru restabilirea |

| |echilibrului pacientului. |

|Alimentarea bolnavului |Bolnavul: ocup? o pozi?ie comod? la mas?,|

|(des. 4.30) |mîna paretic? întins? înainte ?i st? pe |

| |mas?. |

| |Metodistul: coordoneaz? mi?c?rile |

| |bolnavului. |

|Deschiderea robinetului|Bolnavul: ?ede pe scaun, rote?te |

|(des. 4.31) |robinetul, controleaz? temperatura apei |

| |cu mîna s?n?toas?. |

| |Metodistul: controleaz? ambele mîini ale |

| |bolnavului. |

|Sp?larea cu ajutorul |Bolnavul: men?ine echilibrul în pozi?ie |

|mîinii s?n?toase |?ezînd? (trunchiul pu?in înclinat |

|(des. 4.32) |înainte, um?rul paretic întins) îndreapt?|

| |mîna paretic? pe chiuvet?, spal? mîna ?i |

| |fa?a. |

| |Metodistul: supravegheaz? echilibrul |

| |bolnavului. Pe contul schimb?rii |

| |în?l?imii scaunului e posibil de a |

| |preîntîmpina contrac?ia mu?chilor mîini |

| |în cazul hipertonic, luxa?ia um?rului pe |

| |contul întinderii capsulei articula?iei |

| |um?rului în caz de hipotonie muscular?. |

|Sp?larea mîinii |Bolnavul: ia în mîna paretic? bureta, iar|

|s?n?toase cu mîna |cu mîna s?n?toas? se sus?ine de marginea |

|paretic? |mesei sau chiuvetei. |

|(des. 4.33) |Metodistul: coordoneaz? mi?c?rile mîinii |

| |paretice în timpul sp?l?rii, sus?ine mîna|

| |de cot, trage um?rului mîinii paretice |

| |înainte. ?tergarul se trage peste mîna |

| |paretic? de c?tre bolnav sau metodist. |

|Sp?larea picioarelor |Bolnavul: aranjeaz? piciorul s?n?tos pe |

|(des.4.34) |linie medie, apoi apuc? cu ambele mîini |

| |piciorul paretic în regiunea |

| |genunchiului; piciorul paretic îl pune pe|

| |cel s?n?tos , spal? piciorul paretic. |

| |Metodistul: controleaz? piciorul s?n?tos,|

| |urm?re?te pozi?ia celui paretic. În |

| |timpul cînd bolnavul st? cu piciorul |

| |peste picior trebuie de urm?rit ca centru|

| |de greutatea s? se proiecteze pe vîrful |

| |degetelor piciorului paretic. |

|Igien? personal? |Bolnavul: st? în fa?a chiuvetei, trece |

|(des.4.35) |greutatea de pe piciorul bolnav pe cel |

| |s?n?tos, se spal?. |

| |Metodistul: ajut? la trecere greut??ii |

| |corpului. Dac? în timpul procedurii |

| |pacientul pierde echilibrul e necesar de |

| |a face întreruperi pentru a restabili |

| |echilibru. |


ÈÍÒÅÐÅÑÍÎÅ



© 2009 Âñå ïðàâà çàùèùåíû.